Omului care mi-a rănit sufletul și mi-a distrus visele: Îți mulțumesc!

Sunt puternică. Sunt eu. Datorită ție.

Este despre tine – omul care mi-a distrus inima în milioane de bucăți mici.

Inconștient sau din greșeală. Poate n-ai observat. Nici nu te-ai întors să vezi ce lași în spate. Poate nici nu ai înțeles nimic.

Omul pe care l-ai distrus și i-ai năruit toate visele și speranțele. Firave. Lipsite de curaj. Atât de aproape, dar și atât de departe…

Și totuși, după toate acestea îți spun – MULȚUMESC.

Mulțumesc, pentru că ai încercat să mă distrugi. Datorită a ceea ce am trăit, am reușit să mă vindec. Astăzi sunt puternică, încrezută și FERICITĂ.

Înțeleg, că ceea ce vreau să-ți spun îți poate părea ciudat, dar îți sunt chiar recunoscătoare pentru toate mizeriile pe care le-ai făcut. Pentru că acum știu sigur că, merit să fiu tratată altfel, să fiu iubită, resptactată și auzită. Merit un bărbat care mă va accepta așa cum sunt, și nu așa cum m-a pictat el dinainte. Merit un om care va accepta și slăbiciunile mele, dar și neajunsurile.

Datorită ție! Anume atitudinea ta proastă, m-a făcut să înțeleg că merit total opusul a tot ce s-a întâmplat în viața mea până acum. Înainte nu am avut ocazia să reflectez asupra acestui fapt. Îmi trăiam viața și atât, sperând că o atitudine bună fața de persoana pe care o iubești – este ceva normal pentru toți oamenii. Am realizat că nu e adevărat. Poate nu pentru toți. Mai cu seamă nu și pentru tine.

Nu te condamn și nu mă supăr. Îți sunt sincer recunoscătoare. Altfel niciodată nu avea să aflu pe cine merit cu adevărat.

Îți mulțumesc că ai călcat în picioare încrederea oferită fără limite. Mulțumesc, că m-ai trădat. Mulțumesc, că m-ai dus de nas. Pentru că acum știu că făcei toate aceste lucruri nu din cauza mea.

Am fost prea minunată pentru tine. Prea cinstită și devotată. Prea fragilă și naivă. Iată de ce nu ai apreciat nimic din ce ți-am oferit. Cred că e prea mult spus apreciat. Nici nu ai observat acele lucruri! Ai trecut prin mine, ca printr-un perete invizibil.

Să știi că, îți sunt foarte recunoscătoare că nu ai fost alături atunci când aveam mare nevoie de tine! În așa fel m-ai învățat să mă iubesc pe mine. Să am grijă de mine. M-ai învățat să pun pe prim plan nevoile și visele personale, apoi ale celor din jur. Pentru că: cui îi poate fi de ajutor un om slab și umilit? Nimănui. Nici chiar pentru sine.

Și cel mai important: m-ai învățat să disting oamenii care mă vor doar pentru a mă folosi și apoi să uite de mine.

Un mare mulțumesc, că m-ai făcut să mă simpt slabă și nedemnă. Călcată în picioare și umilită. Urâtă și singură. Datorită la toate acestea, am realizat adevărata mea valoare. Acum știu că sunt puternică și încrezută. Frumoasă și atrăgătoare. Acum cred în mine. Știu că poat să realizez multe în viață. Și pot fi fericită într-un final!

Îți sunt recunoascătoare că nu m-ai iubit nicioadată. Nu mă doare și nu sunt supărată gândindu-mă sau vorbind despre asta. Pentru că acum mă iubesc așa cum nu m-am iubit niciciodată. Îmi iubesc toate obiceiurile mele și dorințele, care te-au înfuriat până acum. Mă iubesc toată – cu greșeli, frici și neîncredere. Acelea lucruri care te înfuriau cel mai mult.

Și un ultim lucru, dar foarte important: tu mi-ai arătat cum arată o relație bolnavă. O relație în care unul oferă tot, iar celălalt doar profită și umilește.

Mulțumesc,  că m-ai învățat ce înseamnă egoismul și umilința.

Mulțumesc, că mi-ai sfărâmat inima în milioane de bucăți mici, acest lucru m-a ajutat să prind curaj și să mă ridic. Am putut să fac asta!

Sunt puternică. Sunt eu. Datorită ție.

Toate acestea m-au ajutat să fiu mai puternică și mai înțeleaptă. Îți mulțumesc. Îmi iau rămas bun pentru totdeauna!