Îți va fi dor de ea, chiar dacă crezi că faci ce e mai bine acum. Și chiar dacă crezi că nu-ți va păsa. De fapt, îți va fi dor îngrozitor de ea.
La început, vei simți libertate. Vei merge la câteva baruri cu prietenii ca să te lauzi că nimeni altcineva nu te ține. Vei crede că ai câștigat, vei încerca să te convingi că ți-a lipsit libertatea.
În acele câteva clipe, te vei simți atât de viu.
Vei săruta buze noi și vei atinge mâini noi. Vei dormi într-un pat nou și te vei prosti cu prietenii după ce ai băut litri de bere. Te vei simți atât de liber. Atât de atotputernic.
Până când îți vei da seama ce ai pierdut. Până când îți vei da seama ce ai distrus. Până când îți vei da seama cui ai spus la revedere.
Acest sentiment de libertate pe care îl ai acum se va estompa. După toată această distracție, nu vrei decât un singur lucru. O vrei pe cea pe care ai lăsat-o. Vei tânji după ea.
Și în curând nu vei dori să te distrezi cu străini. Vrei distracția cu care ești obișnuit cu dragostea vieții tale. Vrei doar un corp, o pereche de buze și o inimă.
Dar totul se va transforma în praf.
Și va fi vina ta.
Pentru că, atâta timp cât ea ți-a fost devotată și ți-a dat toată dragostea ei, tu ai fost un laș. Ți-a fost prea frică să o lași în inima ta. Le doreai pe altele, iar ea te dorea doar pe tine.
Dar ai pierdut această șansă. Ai decis că vrei să trăiești o viață diferită. Plin de întâlniri casual, alcool și dragoste mai puțin serioasă.
Ar putea fi putut fi unica ta. Sau poate mai este încă. Poate că ea este cea care te-ar schimba. Poate că ea este cea care te-ar lăsa să o iubești și poate ea este cea care nu ți-ar face rău niciodată.
Dar ești prea mândru pentru o astfel de viață. Poftești prea mult pentru mai mult. Ești prea egoist încât nu poți vedea ceea ce este chiar în fața ta.
Și acum nu mai este în fața ta.
Și dimineața, după ce o străină pleacă din patul tău și vine mahmureala, îți va fi dor de felul în care ea dormea. Îți va fi dor de felul în care ți-a spus bună dimineața cu ochii somnoroși. Îți va fi dor de cum a zâmbit când ai sărutat-o, de cum i-a mirosit părul după un duș. Îți va fi dor de lucrurile mici pe care tu, prostule, nu le-ai observat înainte.
Îți va fi dor de felul în care mâinile ei păreau să se topească în ale tale și de modul în care ți-a făcut ziua mai bună doar fiind acolo. Îți va fi dor de cum ai fost liniștit de o singură privire. Îți va fi dor de râsul ei, felul în care a spus „Te iubesc”.
Îți va fi dor de frumusețea inimii ei, de cum a avut încredere în tine, de cum te-a iubit fără îndoială.
Îți va fi dor de dragostea ei.
Și într-o zi, vei afla că ți distrus cel mai bun lucru pe care l-ai avut vreodată. Îți dai seama că ai distrus iubirea pe care nu o vei mai avea niciodată.
