Toți oamenii visează să-și întâlnească sufletul pereche. Cred, iartă mult, își calcă demnitatea în picioare. Totuși, uneori despărțirea este inevitabilă, în pofida dragostei care te leagă de acea persoană.
Oricât de mult nu ai fugi de suferința dragostei, într-o zi vei întâlni un om care îți va întoarce lumea pe dos. Te va învăța să iubești, iar lumea ta se va învârti în jurul său.
Vei radia de fericire, vei pluti printre nori și vei uita de propriile limite, pentru că dragostea ne pune ochelari roz.
Chiar și cei mai sceptici oameni, care nu cred în puterea dragostei la un moment dat cad în capcana ei, se îndrăgostesc și uită de ei. Se schimbă și devin alți oameni.
Dar, așa cum fericirea te cuprinde prin toată ființa, poate dispărea într-o zi fără explicații și argumente. Te lasă gol și pustiit într-o lume atât de rece.
Da, dragostea este dură. Ea te face să te ridici până la nori iar apoi te dă de pământ când îți pare lumea mai dragă. Tot ce îți rămâne este amintirea unei iubiri cândva a ta.
Nu toate iubirile sunt destinate să rămână în viața ta. Unele vin doar pentru a ne învăța să iubim și să ne asumăm riscul de a pierde totul într-o zi.
E atât de dureros când omul cu care îți împărțeai viața, cu care îți făceai planuri de viitor, cu care aveai atâtea amintiri, devine doar un străin în viața ta.
Și tot ce rămâne în urma lui este amintirea unei iubiri frumoase și săruturile pe care ai vrea să le mai simți pe buzele tale scăldate de lacrimi. Amintirea lui te ajută sa nu mai cazi în capcanele unei minciuni, chiar dacă te doare.
Suferi, și probabil crezi că nimeni nu-ți va înțelege durerea, dar ești mai puternică decât crezi.
Ridică-te și fii fericită!
