De ce ne place să suferim atât de mult?

De ce ținem durerea atâta timp? De ce continuăm să suferim pentru ceea ce nu mai e cu noi? De ce îi lăsăm pe oameni să ne rănească? De ce să-ți sacrifici emoțiile pentru a le impresiona? De ce nu putem merge mai departe?

Am văzut multe persoane care încearcă să-și vindece inima frântă, revenind la cel care a rupt-o – și eu sunt una dintre ei. Am văzut cum oamenii fac aceleași greșeli care odată le-au stricat viața – și eu sunt una dintre ele, am continuat să aleg ceea ce știam că nu este în regulă pentru mine.

Am văzut cum soldații continuau să lupte în ciuda rănilor lor deschise – și eu sunt unul dintre ei, am dat prea mult din mine, astfel încât aproape nimic nu a mai rămas.

Dar cunosc și oameni care continuă să stea după ce au căzut și s-au prăbușit. Cunosc oameni care se adună bucăți și se lipesc din nou într-un singur întreg. Am văzut luptători puternici care continuă să lupte și să câștige. Am văzut războinici care au încetat lupta, știind că este mai bine decât să rămână fără nimic, chiar și fără mândrie și demnitate.

Avem atât de multe emoții, dar de ce singurul sentiment puternic este durerea?

De ce nu putem simți prea multă fericire? Prea multă bucurie? Sau poate prea multă demnitate? De ce ar trebui să alegem întotdeauna durerea? Poate asta se datorează faptului că durerea este singura emoție care ne permite să ne simțim în viață, să simțim că ceva din interiorul nostru este deteriorat, dar funcționează în continuare. Poate asta se întâmplă pentru că vrem dovada că suntem în viață.

Dar ar trebui să fie atât de dureros? De ce durerea nu poate fi mai ușoară?

Poate începi a ruina această tradiție? Poate pur și simplu începi a zâmbi? Trezește-te, fă-ți micul dejun, fă o plimbare și zâmbește trecătorilor, cumpără o cafea și trăiește pur și simplu fără să simți durere. Mergi în cealaltă direcție de cea care te-a rănit, de fiecare dată dând drumul la ceea ce te-a ținut în cușca emoțiilor negative.

Nu te rog să te schimbi, ci te rog să schimbi cum te simți în legătură cu tine și cum ai grijă de tine. Nu este nimic mai important în viața ta decât tine însuți. Amintește-ți întotdeauna ce meriți.

Trebuie să fii puternic și să mergi mai departe, fără a privi înapoi la ceea ce te-a împiedicat să trăiești și să experimentezi fericirea. Încetează să visezi că totul se va schimba dacă nu faci nimic.

Adună-te, lipește-ți inima din bucățile sale rupte – nu te grăbi.

Este nevoie de timp pentru ca rănile să se vindece. Dar nu o întinde mult timp. Durerea nu este singura senzație care te va ajuta să te simți în viață. Nu uita că există multe alte sentimente și emoții. Nu uita că cel mai important lucru ești tu însuți și nu lăsa pe nimeni să te ia de la tine.