Nu mai privi singurătatea ca pe un blestem, ci ca pe o binecuvântare, căci ea poate fi o nouă speranță

E atât de ciudat că oamenii preferă orice în locul singurătății. Orice, dar mai ales falsele companii.

Ne afundăm într-o grămadă de „prieteni” pe care nu am îndrăzni să îi sunăm când am avea cu adevărat nevoie. Ne afundăm în false companii, în relații presărate cu zâmbete și sentimente ireale.

Dar oare nu ar fi de preferat singurătatea în locul acestor nimicuri? Oare singurătatea chiar se referă în totalitate la absența unor amiciții sau a unor relații?

Nu. Sentimentul singurătății are diferite forme pentru care tu ești responsabil în totalitate. Poți să simți o singurătate apăsătoare înconjurat fiind de oameni, și o împlinire aproape stranie fiind doar tu cu tine.

Știi cum se simte singurătatea după 2 ani de relație toxică? Este de-a dreptul mirifică. Îți pune pe tavă nenumărate noi orizonturi, iar tu trebuie doar să ai curajul sa te îndrepți spre ele.

Îți deschide ochii și te lasă să vezi ce se ascunde în tine, cât potențial ai. Și toate astea nu ar fi totuși posibile dacă nu ai fi singur, dacă nu ai sta doar tu, cu tine pentru câteva zile, săptămâni, luni…

De ce te sperii? De ce nu renunți acum la oamenii care nu te apreciază? Crezi ca prezența lor e mai valoroasă decât cea a ta însuți? Gândește-te, din nou, si din nou, și rupe-te de relațiile toxice, de prieteniile false.

Începe o nouă relație, dar de această dată cu tine, pentru că ești singurul care te poate salva de singurătate. Da, te poți simți minunat în compania ta, și nu o să regreți nicio secundă din timpul petrecut cu tine.

O să te descurci și fără ei, chiar mult mai bine. Da, îți va fi dor… Dar nu de ei așa cum sunt, ci de ei așa cum obișnuiai tu să-i vezi. Și dacă rămâi? Aș putea spune că pierzi totul. Da, totul. Te vei pierde pe tine ușor, ușor, acceptând mult mai puțin decât ceea ce meriți.

Știu cât de greu e să pui puncte, să rostești formule de încheiere, dar știu și cât de entuziasmant e să privești spre un nou început, chiar și singură, mai ales singură.

De ce te-ai mulțumi, tu, ființă minunată cu firimituri? De ce să lași pe cineva să dețină controlul asupra vieții, când tu ești singura responsabilă de tot ce ți s-a dăruit?

Îi lași pe ceilalți să se bucure de frumusețea ta, să îți asculte sunetul sublim al vocii, să te simtă prin mângâieri. Dar ție? Ție când îți vei oferi aceste privilegii? De ce nu azi?

Știi..timpul trece, iar tu te pierzi în el, ajutată fiind de oamenii de lângă tine, care te vor pierdută. Dar ce-ar fi să oprești puțin timpul în loc și să te regăsești?

Nu fi timidă, nu te timora, ci îndrăznește să te arăți lumii, las-o să se minuneze constant de tine, e simplu, mult mai simplu decât ai crede.

Se spune că cei care nu îți simt absența, nu îți vor aprecia niciodată prezența. Lasă-i, deci să se usuce de dorul tău și alege să nu-i mai onorezi cu prezența ta.

Nu te mai pierde tu spre ai găsi pe alții. Nu mai renunța la tine, căci într-o zi vei fi singura de care vei avea nevoie. Și cine te va ajuta atunci, dacă nu tu?

Nu vreau să îți induc ideea că singurătatea e cea mai bună soluție, sau că ea îți va garanta fericirea. Îți spun, însă, cu certitudine, ca singurătatea este cea mai bună soluție pentru a te descoperi.

Ai nevoie să știi cine ești, și să-ți dai seama ce, și cât meriți tu. Și cum poți face asta dacă te încăpățânezi să nu renunți la cei care te fac să crezi că ești neimportantă? Uită ce simți, si amintește-ți ceea ce meriți. E cel mai sănătos.

Îndrăznește să pleci atunci când nu mai ai pentru ce să rămâi. Și nu privi în urmă, căci nu mai ai ce să vezi acolo. Pleacă zâmbind spre un nou început mai luminos, căci îl meriți din plin.

Și nu le purta ură, nu-i vorbi de rău. Doar iartă și privește înainte. Ura îți va învălui sufletul, iar tu acum ai nevoie ca el să iubească din nou.

Vei simți probabil că nu vei mai putea să te apropii de cineva vreodată, și vei trăi ca teama ca toți te vor răni. Află că nu va fi așa. După o perioadă de stat cu tine, vei înțelege că nu ai cerut prea mult, ci doar ai cerut oamenilor nepotriviți. Asta te va face să începi să îi cauți pe cei potriviți, și îi vei găsi.

Ei bine, acesta este singurătatea. Nu o privi ca pe un blestem, ci ca pe o binecuvântare, căci ea poate fi o nouă speranță.

Un articol scris pentru estiminunata, de: Madalina Elena

Citește și: