Doar cel care a pierdut vreodată persoana pe care o iubea cu adevărat, știe ce înseamnă această durere. Oricine se află într-o relație de lungă durată știe că pentru a avea succes, trebuie să renunți la ceva în fiecare zi și să faci compromisuri constante.
Oricine are copii știe despre munca fără remunerare și devotamentul necondiționat necesar pentru a fi părinți buni. Oricine a iubit vreodată știe că, pentru a iubi cu adevărat, trebuie să faci sacrificii în primul rând.
Nu, nu spun că merită să ne sacrificăm pe noi înșine, respectul de sine sau integritatea interioară, pentru a avea alături pe cel pe care îl iubim. Ar fi o dragostea toxică – o versiune întunecată și distorsionată a iubirii adevărate.
Sacrificiul despre care scriu este ceea ce mătura obstacolele din calea noastră și înlătură barierele. Ne eliberează de cătușele „ego-ului nostru” și ne ajută să confruntăm pericolul la momentul potrivit, arătând cele mai bune trăsături ale personalității noastre.
Când ne iubim cu adevărat, suntem gata să sacrificăm tot ceea ce avem, doar pentru a ne asigura că cei dragi sunt în siguranță. Această iubire este pură și se ridică la suprafață chiar din adâncurile sufletelor noastre. Este necondiționată, nu este doar emoție – este adevărata putere a naturii.
Aceasta este o manifestare incredibilă a spiritului uman. Aceasta este o mamă care și-a găsit suficientă putere în ea, pentru a ridica o mașină singură și a salva copilul de sub ruine. Acesta este un soț care își acoperă soția de gloanțe cu propriul său corp. Este vorba despre părinții care lucrează ore suplimentare pentru a-și hrăni copiii. Aceasta este fata care este în stare să se lupte pentru fratele său.
Nu există iubire fără precedente. Nu există iubire fără înțelegere. Nu există iubire fără durere. Nu există iubire fără capacitatea de a oferi. Nu există iubire fără dorința de a asculta. Nu există dragoste fără grijă.
Nu există iubire fără oportunitatea de a jertfi de dragul fericirii. Dragostea fără sacrificiu este ca un ocean fără apă.
Iubirea adevărată nu este un gând sau un sentiment, ci este o dorință incredibil de puternică de a cultiva și curăța până la strălucirea inimilor celor pe care îi iubim, astfel încât ei, ca soarele, să lumineze totul în jur. Iubirea adevărată nu există fără efort.
Iubirea adevărată ne împinge să abandonăm ceea ce nu avem nevoie cu adevărat, pentru a putea deveni în cele din urmă ceea ce ar trebui să fim.
Dragostea care ne umple sufletele este însăși iubirea pe care o vedem în inimile altora. Aceasta este aceeași iubire care curge într-un flux continuu prin câmpiile vieții și ne unește pe toți. Am venit din această iubire, ne vom întoarce la ea, suntem iubirea însăși.
