Nu, desigur, nu în așa măsură încât să ridice un pian la etajul al treisprezecelea și să nu ceară ajutor, dar în așa măsură încât să poată închide ușa cu calm în fața unei persoane care o rănește și îi provoacă suferință. Pentru a nu se lăsa jignită, pentru a fi autosuficientă, încrezătoare, curajoasă și plină de respect de sine.
Îmi doresc ca femeile să devină puternice pentru a nu se teme de singurătate, să se iubească și să nu lase pe nimeni să le umilească și să le jignească. Pentru a avea grijă de aspectul tău, să-și extindă lumea interioară și nu te mai gândi la cea mai mare durere – iubirea neîmpărtășită și scopul principal al vieții – să te căsătorești.
Îmi doresc ca femeile să devină puternice pentru a-și simți energia feminină. Fii condusă de vioiciune interioară, și nu de circumstanțe exterioare. Nu te mai minți și nu te mulțumi cu mai puțin.
Uneori, pentru a deveni puternică, o femeie trebuie să treacă prin umilință, insulte și agresiune. Să simți o durere teribilă și înfiorătoare. Să te conduci prin cercurile iadului, dar până la urmă să ajungi în locul în care converg și se realizează adevăratele momente. Unde se dobândește valoarea și experiența drumului parcurs. Unde răsar muguri de acceptare și iubire de sine.
Uneori, pentru a deveni puternică, o femeie trebuie să învețe să meargă, să vorbească și să asculte din nou. Învață să faci totul din nou. Privește lumea cu alți ochi și realizează că ea nu a venit aici de dragul chinului și al suferinței.
Uneori, pentru a deveni puternică, o femeie trebuie să înceapă să mulțumească. Să mulțumească la nesfârșit pentru durerea pe care a îndurat-o. Pentru chinul care a ajutat-o să devină ea însăși și să-și dea seama de puterea ei.
Pentru ocazia de a te iubi și de a respira liber. Să simtă fiecare inspirație și expirație. Pentru noua ta melodie de suflet. Pentru un sine adevărat, creat și născut pentru o viață fericită.
Vreau ca femeile să devină puternice…