De neînlocuit? … Am auzit la un moment dat o discuție pe stradă, între două femei care mi-a atras atenția. Una dintre ele spunea „Stai liniștită, te vor înlocui oriunde. La muncă, în familie și chiar în dragoste.”
M-am gândit mult apoi la lucrurile astea. Să fie chiar așa? Sunt de acord cu prima variantă, nu există dubii că se va găsi cineva care să te poată înlocui pe partea profesională. Cele din urmă, însă, aproape că m-au revoltat, într-un mod frustrant.
Dacă locul nostru în familie ar fi atât de ușor de înlocuit… dacă în cazul în care s-ar întâmpla un real dezastru și nu ne-am mai putea întoarce niciodată la familiile noastre am fi oare de înlocuit?
Sau noi, la rândul nostru am putea înlocui vreodată pe cineva drag din familie? Țin să cred că răspunsul este „nu”. Și cred chiar că în această situație discuția nici nu își are locul.
În iubire, însă este cu totul altă poveste, pentru că aici totul ține de noi, de intensitate cu care alegem să iubim. S-a ajuns în punctul în care credem că e normal să fim înlocuiți sau să ne înlocuim partenerul/a atât de ușor.
Dar oare acesta este sensul iubirii? Oare în asta se măsoară ea?
Oare iubirea nu înseamnă tocmai să găsești în cel de lângă tine acel lucru de neînlocuit? Poate că frumusețea iubirii constă tocmai în nebunia care îți permite să crezi că ai lângă tine pe cineva căruia nu i-ai mai putea găsi vreodată un înlocuitor.
Am tot mai des impresia că am ajuns să gândim și să vorbim superficial. Și că asta ne dă un soi de încredere, ne resemnează. Și e atât de trist, pentru că uităm astfel ce înseamnă realele sentimente, uităm să ne apreciem și să-i apreciem pe cei din jur pentru simplul motiv că totul poate fi înlocuit
Există persoane în viața mea, și sunt convinsă că în viețile tuturor există astfel de persoane pe care nu le-aș putea înlocui vreodată.
Dacă li s-ar întâmpla ceva, durerea ar fi inițial de nedescris, și bineînțeles că timpul ar diminua-o, însă asta nu înseamnă nici pe departe că ele ar putea fi vreodată înlocuibile.
Poate că ar trebui să ne permitem aroganța de a crede că suntem de neînlocuit, și poate că asta îi va convinge și pe cei din jur de acest lucru.
Un articol scris pentru estiminunata, de: Madalina Elena
