Iubirea mamei nu este întotdeauna necondiționată. Pot fi situații în care, în loc de bucurie și căldură, provoacă durere și suferință. Adesea, copiii adulți simt consecințele unei astfel de iubiri nesănătoase de mulți ani.
Un exemplu de astfel de „iubire” este relația dintre o mamă care controlează veșnic fiii ei. Iar fiii nefericiți nu reușesc adesea să se desprindă de cătușele unei astfel de iubiri sufocante chiar și atunci când ajung la vârsta adultă.
Relațiile dintre fii și mame sunt foarte importante pentru formarea personalității lor. Ele afectează cel mai direct modul în care bărbații tineri vor comunica cu alți oameni, precum și cu aleasa inimii.
În consecință, comportamentul unei mame care are obiceiul să controleze prea mult poate avea consecințe grave asupra vieții lui de bărbat adult. Este foarte posibil ca experiențele din trecut să-l împiedice să devină cu adevărat independent și fericit.
La început mulți recunosc această problemă cu greu. Cert este că mitul că „băieții nu plâng și nu se plâng” este destul de comun, astfel că mulți băieți preferă pur și simplu să rămână tăcuți cu privire la dificultățile care apar la un moment dat în viața lor. A cere ajutor pentru ei este, în general, dincolo de realitate.
Trăiesc totul în interior și reacționează așa cum este caracteristic unui bărbat: tac și suferă. În așa fel, tânărul băiat se ciocnește cu nevoaia de a se împăca cu cerințele împovărătoare ale unei mame narcisiste și manipulatoare.
Minciună și negare
Unui copil crescut de o mamă obsedată de control și manipulare îi este greu să devină o persoană puternică și independentă. Prin urmare, pentru a supraviețui, el trebuie să recurgă la minciuni. În primul rând, face acest lucru pentru a nu-și dezamăgi mama și pentru a evita reproșurile, apoi este atras atât de mult încât nu poate scăpa de acest obicei distrugător nici când devine adult.
Minciuna pentru un copil este un mecanism de apărare, un mod de a-și ascunde sentimentele și emoțiile, pentru a-i face pe plac mamei și ieși curat din orice situație.
Reținerea emoțională
Din păcate, mama care este obsedată de control execsiv afectează negativ dezvoltarea emoțională a fiului ei. Suprimă atât de puternic nevoile emoționale ale copilului încă de la o vârstă fragedă, încât o dată ce crește este absolut convis că a-și arate adevăratele sentimente nu este doar jenant, dar și periculos.
Prin urmare, crescând, fiul continuă să se comporte în același mod. El ține ascunse în continuare cele mai mici manifestări de sentimente, chiar și în cazurile în care nu este nevoie de acest lucru.
Ostilitatea și agresivitatea
Mama care își controlează subconștient (și uneori conștient) copilul creează o situație foarte periculoasă. Deoarece băiatului care refuză manifestarea emoțiilor și sentimentelor, are o singură cale de ieșire – agresivitatea, comportamentul ostil. Acest comportament este foarte comun pentru fiii care sunt crescuți de mame care își controlează copii prea excesiv.
În viitor, un astfel de model de comportament devine atât de familiar pentru un fiu adult, încât reacționează în mod egal la orice situație – cu ostilitate și iritare.
Prin urmare își pierde foarte ușor controlul asupra lui, explodează cu cea mai mică ocazie. Nu știe să facă față emoțiilor, pentru că mama sa l-a învățat cândva doar un singur lucru – să le ascundă.
Dificultăți în comunicare și relații
Mamele manipulatoare consideră fiii lor drept proprietatea personală. Din păcate, aceste relații toxice nu trec neobservate. Acestea au consecințe grave asupra dezvoltării emoționale, maturității psihologice, independenței și capacității de a lua decizii în viitor.
Este extrem de dificil pentru un astfel de bărbat să fie deschis și sincer în relațiile cu femeile și, prin urmare, apar dificultăți și eșecuri în relații.
O astfel de mamă împiedică încercările de a obține independența și de a construi o viață fericită cu o altă persoană. La început, fiul rezistă, este hotărât să lupte pentru fericirea lui, dar picătură prin picătură, mama îi seamănă îndoială în suflet. Mai devreme sau mai târziu, acest lucru duce la faptul că relațiile cu un partener se deteriorează sau chiar se prăbușesc complet.
În concluzie, subliniem un punct foarte important. Bărbații, spre deosebire de femeile care se găsesc într-o situație similară, sunt mult mai puțin susceptibili să solicite ajutor profesional. În ciuda faptului că suferă foarte mult, dar preferă să nege totul și să nu admită în sine ceea ce este evident. Aceasta este psihologia masculină. Vor suferi și … vor tăcea.
Imagine reprezentativă de Tom Pumford de pe Unsplash
