Acesta este adevărul care trăiește în sângele nostru. Cu el ne naștem, cu el creștem, înglobat în ADN-ul nostru datorită inimilor frânte care au venit înaintea noastră. Aceasta face parte din ceea ce ne face oameni – a fi capabili să simțim atât de mult pierderea și durerea, chiar și atunci când sunt invizibile.
Auzim expresia „Cu cât dragostea este mai puternică, cu atât durerea este mai puternică” și o simțim ca o lovitură la inimă, deoarece este foarte adevărată.
Dar nu-i așa? Cu cât te îndrăgostești de cineva, cu atât persoana îți pătrunde mai adânc în suflet, cu atât te doare mai mult când îl pierzi. Nu treci doar prin despărțire. Trăiești dureri fizice și sufletești atunci când o persoană părăsește viața ta, se separă de tine după ce a pătruns în fiecare celulă a ființei tale.
Pierzi somnul. Slăbești. Ai cearcăne sub ochi. Nu ai chef să faci nimic. Ți-ai petrecut tot restul energiei obișnuindu-te cu noua ta realitate, într-un statut nou.
Te simți ca un străin în propriul tău corp și în viața ta, pentru că ești atât de obișnuit cu modul în care a intrat cu ușurință în viața ta. Atunci nici nu ai observat cum prezența lui ți-a schimbat viața, până acum, până când a plecat.
Dar, oricât de bine ai înțelege acest adevăr, nu este mai ușor să îl accepți. Dimpotrivă, doare și mai mult. Pentru că nu poți să nu te mai gândești la viitor: ce rost are?
Și este adevărat. Ce rost are să te deschizi către o altă persoană care îți poate rupe inima atât de mult încât să te simți neajutorat? Da, desigur, dragostea este o experiență incredibilă. Dar la naiba, e și foarte înfricoșător.
Și cel mai rău lucru este că nu există garanții. Dacă ar exista, nu aș scrie toate acestea, nu aș pierde timpul îngrijorându-mă cu privire la durerea potențială, al cărei risc apare atunci când decizi să-ți deschizi inima către altcineva și să te rogi ca acesta să nu o rupă.
Ce pot să spun, din propria mea experiență, dar și din experiențele prietenilor mei, în momentele de disperare, când rămâi cu inima frântă, te simți viu și real, te înțelegi mai bine, te apropii de acei oameni care te ajută să te ridici din nou. Atât fericirea, cât și bucuria, care în cele din urmă se întoarce mai târziu, se simt mult mai puternic, sunt mai strălucitoare după astfel de emoții negative experimentate. După furtună mereu iese soarele.
Amintește-ți acest lucru atunci când cineva îți frânge inima. Amintește-ți că trăiești sentimente prin care milioane de oameni au trecut înainte și au supraviețuit.
Amintește-ți, întâlnești sute de alte inimi frânte în fiecare zi. Poate data viitoare când experimentezi dragostea, va fi de o mie de ori mai bună din cauza durerii prin care ai trecut.
