Știu că ai o inimă bună. Știu asta, pentru că de altfel nu ai fi aici. Nu te-ar deranja acest titlu. Dar știu și o altă parte a inimii tale, ce te-a costat să fii atât de bună: văd consecințele celorlalți oameni. Văd cicatrici de durere și frustrare.
Aceste cicatrici din sufletul tău dezvăluie o lecție majoră: nu poți învăța oamenii să te iubească. Nu poți învăța oamenii să răspundă la bunătatea ta pe care o împărtășești lumii. Nu poți învăța oamenii să aibă grijă de ceilalți, dacă le pasă doar de propriile interese.
Trebuie să înțelegi că oferi prea mult. Și oamenii ca tine sunt o minoritate. Dat tot ce poți în mod altruist. Ești gata să te pui în dezavantaj de dragul altora. Pentru că tu crezi cu adevărat în bunătate. Credo-ul tău e „cum te pot ajuta?”, chiar și atunci când nu mai ai nimic de oferit.
Dar ai învățat din propria experiență prețul unei asemenea generozități. Din păcate, lumea este plină de cei care iau doar. Ei sunt stăpâni ai exploatării.
În acțiunile lor nu există niciun efort de sinceritate. Sunt narcisiști autentici. Sunt stăpâni ai înșelăciunii. Și pot întoarce oricare dintre faptele tale bune împotriva ta, făcându-te victima acțiunilor lor teribile.
Draga mea, nu uita: nu poți învăța oamenii să te iubească. Îi poți lăsa doar să învețe singuri. Nu ești responsabilă pentru procesul lor de învățare. Poate vrei să îi ajuți. Poate vrei să le împărtășești ceea ce inima ta bună te îndeamnă să faci.
Intențiile tale sunt sincere, dar, de dragul inimii tale bune, ține cont de limitele tale. Bunătatea ta este neprețuită și ar trebui să te tratezi ca pe un dar neprețuit. Continuă să iubești, continuă să radiezi tandrețe, dar mai ales – amintește-ți să fii selectivă în ceea ce privește celor cărora le vei oferi toate acestea.
