Nu vreau să fiu cu un om care mă face să simt că îl enervez trimițându-i două mesaje la rând.
Nu vreau să stau cu cineva care să se simtă deranjat atunci când îmi doresc să-i vorbesc despre experiențele și temerile mele. Cineva care îmi zice că sunt naivă când sunt entuziasmată și ascult melodia mea preferată la radio.
Nu vreau să fiu în preajma unui bărbat care mă consideră inutilă și nedemnă. Se comportă de parcă ar trebui să mă suporte și nu este cu mine pentru că mă iubește.
Nu mă voi mulțumi cu cineva care mă face să merg împotriva propriei mele naturi.
Vreau să cunosc pe cineva cu care să mă simt confortabil, nimic mai mult. Cineva căruia nu-i pasă dacă vorbesc sau cer prea mult. Cineva care este prietenos cu umorul și căruia nu-i pasă ce port – fie că este vorba de pijamale, o rochie la modă sau un tricou întins. Cineva care mă acceptă așa cum sunt.
Nu vreau un tip care se comportă de parcă mi-ar face o favoare când este în preajma mea și care se comportă de parcă aș fi norocoasă că îmi suportă caracterul.
Nu sunt o pacoste sau o sursă de îngrijorare. Nu sunt greu de iubit și nu voi pierde timpul cu cineva care mă face să mă simt diferit. Nu voi lăsa pe nimeni să-mi scadă stima de sine.
De aceea nu vreau să întâlnesc pe cineva care se comportă ca și cum ar face munca grea cu prietenii mei sau cu părinții mei. Cu cineva care crede că sunt o povară pe care trebuie să o suporte.
Am nevoie de cineva care depune eforturi într-o relație – nu pentru că îl întreb despre asta, ci pentru că vrea să mă vadă fericită. Pentru că el crede că merit angajamentul lui deplin.
Îmi doresc ca omul meu să mă asculte, să-mi vorbească constant și să-mi răspundă imediat la mesaje, fără sentimentul dureros că merită o medalie pentru asta.
Vreau ca un bărbat să creadă că să mă iubești este cea mai ușoară sarcină. Ca să nu mă facă să simt că cer prea mult.
Vreau doar sentimente sincere care să fie răsplătite cu plăcere.