„Doar două?” te întrebi. Nu, există afirmații mult mai distructive care distrug relațiile, desigur, doar toate au un teren comun, sub forma acestor două construcții de vorbire:
„Nu mă interesează” / „Nu-mi pasă, fă ce vrei” / „M-am plictisit să aud despre asta”.
De ce este atât de rău?
Pentru că baza oricărei relații sănătoase nu este indiferența față de alegerea, motivația și argumentele partenerului. Da, uneori este foarte greu să te cerți, da, uneori e epuizant și vrei să fluturi mâna și să spui celor dragi: „Da, fă cum știi”. Dar asta este o agresiune pasivă.
Odată ce acceptă mesajul tău emoțional „Nu-mi pasă”, se va comporta așa cum știe, fără participarea ta, deși inițial a venit să discute totul cu tine. A doua oară va accepta. A treia oară nu va întreba. Pentru a patra oară, se va gândi de ce are nevoie de aceasta relație dacă nimic nu contează pentru tine.
Cu ce să o înlocuiești?
„Îmi este greu să mă cert cu tine acum, pentru că sunt obosită. Să luăm o pauză și să continuăm mai târziu” / „Este foarte important pentru mine să aud punctul tău de vedere, dar acum sunt ocupată, hai să discutăm seara”.
„Tu întotdeauna…” / „Tu toată viața…”/ „Tu niciodată…”
De ce este atât de rău?
Pentru că generalizările sunt inamicul oricărei vieți de familie. Dialogul nu a început încă și deja jignești persoana, anulând verbal tot binele pe care l-a făcut pentru tine și relația ta. Pentru că dacă într-adevăr „se gândește întotdeauna doar la el însuși” și nu s-a gândit niciodată la tine în timpul vieții tale împreună, atunci cum ai ajuns în această relație.
Generalizarea este o modalitate rapidă de a provoca agresivitate, negare și de a tăia disponibilitatea și dorința de a vorbi la bază.
Cu ce să o înlocuiești?
Invită-l să aibă un dialog deschis, începând cu o poveste despre tine și despre sentimentele tale: „Simt/Sunt îngrijorată/Apreciez cutare și așa, dar… există așa și așa o problemă. Să discutăm cum putem rezolvăm împreună?”
