Cât de des încep poveștile de dragoste în același fel: un tânăr se îndrăgostește de o femeie strălucitoare, carismatică, gata să facă orice pentru a-i atrage atenția. În ochii lui, ea este idealul.
Însă, după câțiva ani, îl vedem căsătorit cu o femeie complet diferită – calmă, previzibilă, lipsită de acele trăsături care îl fascinau la început. De ce se întâmplă atât de frecvent acest lucru? De ce bărbații visează la o femeie, dar aleg alta? Răspunsul nu se află doar în preferințele personale, ci și în psihologia profundă, biologie și normele sociale.
1. Visul și realitatea – două lumi diferite
Imaginea „femeii visate” este, de regulă, asociată cu strălucirea, energia și carisma aparte. Este persoana cu care viața seamănă cu un film plin de pasiune, emoții și adrenalină, care îi stârnește dorința de a acționa, de a câștiga și de a se demonstra.
Dar o poveste de dragoste hormonală este cu totul altceva față de viața de familie. Rutina, creditele, oboseala și copiii cer stabilitate, nu adrenalină. Bărbații încep să înțeleagă rapid că emoțiile puternice nu echivalează cu armonia. Instabilitatea emoțională constantă epuizează.
Psihologul Esther Perel afirmă în cartea sa „Mating in Captivity”: „Căutăm în partener două lucruri opuse: pasiune și siguranță. Rareori le găsim pe amândouă într-o singură persoană”.
De aceea, un bărbat fascinat de o femeie energică alege adesea în căsnicie o variantă mai „pământească”.
2. Instincte și programe sociale
Din punct de vedere evolutiv, bărbații au două strategii:
- Pentru plăcere — o femeie care trezește o atracție sexuală puternică, oferind senzația de noutate și victorie.
- Pentru familie — o parteneră cu trăsături de fiabilitate: grijulie, loială, capabilă de cooperare.
Studiile antropologului Helen Fisher arată că bărbații tind să distingă „partenerii pentru pasiune” de „partenerii pentru viață”. Femeia visată reprezintă emoțiile și riscul, iar femeia pentru căsnicie — confortul și predictibilitatea.
3. Mitul pasiunii veșnice
Filmele și literatura au impus ideea că „dragostea adevărată = furtună de emoții”. În realitate, pasiunea durează între 1 și 3 ani. Acest fapt este demonstrat de neurobiologi: cocktailul hormonal de dopamină și oxitocină se stabilizează în timp.
Bărbatul care încearcă să clădească o familie doar pe emoții se dezamăgește adesea: „Ea era visul meu, acum mă deranjează”. De ce? Pentru că pasiunea nu are o bază solidă: valori comune sau maturitate emoțională.
Prin urmare, după dezamăgiri, bărbații încep să aleagă nu după efectul „wow”, ci după compatibilitate.
4. Presiunea socială: „soția potrivită”
Nu trebuie să uităm normele societale. O „soție bună” înseamnă adesea următoarele cerințe:
- abilitatea de a gestiona gospodăria
- caracter calm
- bună relaționare cu familia extinsă
Adesea, sub presiunea familiei, bărbatul renunță la o relație cu o femeie care nu se potrivește acestui profil, chiar dacă ea a fost „dragostea vieții”.
„Bărbații se căsătoresc frecvent cu femeia aprobată de mama sau familia lor”, explică psihoterapeutul Mihail Labkovski.
5. Psihologia confortului: de ce bărbaților le place „acasă” liniștea
Cea mai importantă nevoie este siguranța emoțională. În lumea modernă, plină de stres, presiune și alergătură, bărbatul vrea ca acasă să fie un loc de liniște, nu o arenă a conflictelor.
Femeia visată este adesea asociată cu consum mare de energie:
- cerere constantă de atenție,
- provocarea geloziei,
- stimularea îngrijorării.
În schimb, căsnicia este dorită acolo unde poate fi „dezbrăcat” de armură și să fie el însuși.
Ce își doresc cu adevărat bărbații?
Răspunsul este simplu și totuși complex: își doresc pasiune și liniște. Dar când trebuie să aleagă, prioritară devine nevoia de siguranță. De aceea, visul rămâne o fantezie, iar în viață aleg pe cineva care oferă stabilitate.
Este important să știm că asta nu înseamnă că o căsnicie este condamnată la plictiseală. Armonia este posibilă acolo unde partenerii sunt conștienți și știu să mențină echilibrul între noutate și intimitate.
„Dragostea nu este ceva ce se întâmplă. Este ceea ce noi construim”, scria psihologul Erich Fromm.
Concluzie
Bărbații nu se căsătoresc cu „opusele” viselor lor, ci cu femei care răspund nevoilor profunde. Iar uneori, armonia între cele două lumi devine posibilă — și acest lucru nu mai este o fantezie, ci arta relațiilor.
